Site Loader
Rock Street, San Francisco

Tema despre care
vreau sa vorbesc in acest eseu este frumosul in muzica, dar mai intai am dorit
ca sa prezint tema frumosului in general. Frumosul reprezint? acea valoare
estetic? fundamental?, c?reia îi subsum?m tot ceea ce e reu?it în art?. Ca
valoare estetic?, frumosul e valoare a
obiectului ca obiect, existând independent de realitate. Acesta nu
este obiect general, ci doar se afl? în fiecare obiect particular.  Frumosul poate fi asociat cu un lucru care
este considerat prezentabil, sau unei stari frumoase care poate deschide prin
forma sa, orizontul ontologic, care este o punte intre ideal si real. Frumosul
exist? nu numai în art? ?i prin art?, ci ?i dincolo de aceasta: în societate,
în natur?, chiar ?i în comportamentul uman. Frumuse?ea este cel mai înalt grad
de des?vâr?ire care poate fi atins de om. Un aspect prin care frumusetea este
infatisata, este prin faptul ca poate atrage 
si de a transporta sufletul intr-o “alta dimensiune” care face ca viata
sa fie pe deplin umana. Existau doua tipuri de muzica: cea linistita si simpla,
caracterizata prin sunetul lin si cel exotic, numita muzica dionisiana provenit
de la  sunetul flautului.  Elenii de pe vremea Greciei antice au
conceput un  system de asociere intre
structurile musicale si sfera omului, atribuind fiecarui model ritmic un anumit
etos, acesta fiind un personaj care era capabil de a influenta starea de spirit
a ascultatorului.  De exemplu, în cele mai vechi tragedii melodiile
reflectau în special genul improvizat, înzestrat cu un etos eroic, ?i au
folosit în principal harmonia, cu caracter solemn ?i mixolidia, cu un caracter
trist ?i plâng?tor. Tehnica compozi?ional? a
constat în alegerea unui anumit nomos, care este o formul? melodic? de origine
foarte veche ?i în revigorarea ei într-o form? par?ial variat?, cu condi?ia ca
recunoa?terea publicului s? nu fie afectat? capacitatea de a asculta din nou
melodiile celebre.

In primul rand, eu consider ca frumusetea in muzica,
cat si a frumusetii in general este 
înso?it? de modestie, în sensul c? ea solicit? o protec?ie care o
p?streaz? de a fi vândut?, uzat?, înc?lcat?. Negarea protec?iei frumuse?ii
(v?lul pentru obiecte sacre, pre?ioase ?i simbolice), adic? a ascunderii ?i
modestiei, este o expresie a materialismului triumf?tor ?i este proiectat?
asupra persoanei, de asemenea supraexpus?, lipsit? de misterul c?ruia este
constituit? ontologic, profanând inviobilitatea ei. Muzica are farmecul de a
evoca si de a se referi la ceva ce depaseste obiectul, care mai departe ii da o
semnificatie. Cultura contemporan? respinge orice regul? a frumuse?ii, în
artele picturale, ca ?i în muzic?. Se în?elege c? un crucifix, o floare uimit?,
“Plânsul” lui Munch poate fi atr?g?tor în timp ce scoate în eviden??
ceva ce nu poate fi spus ca fiind frumos. Disonan?ele,
muzica abstract? a secolului al XX-lea ?i muzica dodecafonic? au dobândit o
fascina?ie ?i datorit? criticii sociale din ele (gândi?i-v? la critica muzical?
a lui Adorno, filozof ?i compozitor). Cu toate acestea, diferen?a dintre
ata?amentul la o anumit? form? cultural? ?i lipsa absolut? de referin?e formale
nu trebuie s? fie ?ters. Dac? ideea de frumuse?e variaz? în culturi, într-un
sens sincronic ?i diacronic, nu se poate spune c? lipsesc orice apel comun.
Când fiecare criteriu al frumuse?ii este anulat, se reduce la indicele de
ascultare, la efortul de a atrage aten?ia cu orice pre?: r?mâne doar
contrafacerea frumuse?ii.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

In al doilea rand, arta frumosului realizeaza o
comunicare care implica corpul, psihicul si spiritul celor care o folosesc. Prin urmare, nu poate fi limitat? la o dimensiune
specific?, perceptiv? empiric?, ra?ional?, afectiv?, deoarece este întotdeauna
în cadrul ?i dincolo de diferitele facult??i interesate de fenomenul artistic,
în cazul nostru muzical. Merit? amintit lupta lui Hanslick împotriva credin?ei
c? frumuse?ea muzicii const? într-un “pasaj misterios” al
sentimentelor dintre compozitor ?i ascult?tor, o credin?? larg r?spândit?
împ?rt??it? de critici ?i înv??a?i, mai ales în zilele lui Liszt ?i Wagner.
Când Hanslick scria “frumosul muzical”, el dorea s? afirme caracterul
muzicii, f?r? s?-l sus?in? pe terenul fragil al psihologiei ?i sentimentalismului
pe marginea patologiei. Nu dorea ca frumuse?ea muzicii s? fie rezolvat? într-o
expresie a sentimentelor ?i dispozi?iilor subiective, pentru c?, în realitate,
artistul trebuie s? î?i obiecteze percep?ia sunetelor într-o anumit? limb? ?i
s? se identifice cu spiritul universal.  Când
ideea romantic? apare în toat? sl?biciunea ei – ?i nu numai
actualizat? de Wagner, c? muzica ar trebui s? prezinte sentimente care
func?ioneaz? aproape ca “opium sonorous”, afirm? necesitatea unei
reflec?ii estetice mai profunde a muzicii. 
Frumuse?ea este caracterizata ca o apa care izvor??te din universul
sunetelor în articularea lor artistic? dinamic? ca “forme în
mi?care”, ale c?ror sentimente sunt doar o singur? dimensiune. Interogarea
statutului unei opere muzicale înseamn? în?elegerea intreaga a principiilor
operei de art? în general ?i, prin urmare, a esteticii ca atare.  Au existat anumiti scriitori ca Fyodor
Dostoievsky si D.M. Turoldo care s-au convins ca: ” Frumusetea este prezidat?
de lume.”

Frumuse?ea t?cut? a muzicii se simte
prin trezirea aten?iei ?i, f?r? a explica motivele, se refer? la ceva care
dep??e?te sunetele. Frumuse?ea ?i misterul sunt inseparabile, ca ?i alte
cuvinte care sunt de asemenea misterioase, cum ar fi bun?tatea, dreptatea,
adev?rul. Capturile de art? prin conceperea identific?rii a ceea ce ajunge
filosofia prin limbajul speculativ.

De asemenea, mai consider ca muzica
caut? rela?ii ?i combina?ii de sunete, creând rela?ii de continuitate
discontinu? între diferite note. Cu alte cuvinte, realizeaz? medierea,
propor?iile dintre diferen?e, f?r? confuzie ?i f?r? dispersie ?i, prin urmare,
unitate dincolo de extremele identit??ii ?i fragment?rii. Aceast? c?utare a
vechilor ?i noilor forme de armonie exprim? sarcina persoanei fa?? de via?a
îns??i, pentru a tr?i bine cu ea îns??i (eudaimonia), cu ceilal?i ?i cu mediul.
Cum  Nietzsche a dorit si a reusit ca sa
se formeze o leg?tur? strâns? între materia singular? ?i universal?, spiritul
cat si totalitarismul.
            In concluzie, arta de a lega
leg?turile de gândire ?i de note sonore este aceea ce leag? muzica ?i
filosofia, care în sensul anticilor este ?i teologia deoarece presupune
capacitatea de a da voce fiin?ei, adev?rului. Obi?nui?i ca fiind în privin?a
estetismului, a concursurilor de frumuse?e, nu ne d?m seama întotdeauna c?
frumuse?ea este o expresie a spiritului universal. În cre?tinism, aceast? idee
se realizeaz? prin faptul c? fiecare fiin?? uman? este “în chipul
Lui” ?i, prin urmare, posed?, într-o m?sur? diferit?, o reflectare a
frumuse?ii divine. Am spus c? frumuse?ea persoanei nu poate fi redus? la forme
standard sau chiar la regularitatea fe?ei sau a performan?ei organismului.
Privirea care ?tie cum s? caute frumuse?ea p?trunde dincolo de for?e în
c?utarea unui lucru ascuns, misterios, nocturn, care dore?te s? ajung? ?i s?
?tie. În basm, acest aspect nocturn este adesea ceea ce ascunde frumuse?ea, îl
protejeaz? de aspectul captativ, interesat ?i instrumental pentru a se dezv?lui
doar celor care iubesc.

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Dora!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out