Site Loader
Rock Street, San Francisco

Dintotdeauna între genuri au existat diferen?e semnificative din numeroase
puncte de vedere. Conform Laurei Grunberg, genul se refer? ,,la calit??ile,
gusturile, aptitudinile, a?tept?rile, rolurile, responsabilit??ile asociate
femeilor ?i b?rba?ilor într-o anumit? societate.” (Grunberg în Vl?sceanu, 2011,
p.209) Aceste diferen?e s-au
perpetuat de-a lungul timpului, disp?rând sau, din contr?, împ?mântenindu-se.

Altfem (2016) discut? despre stereotipurile de gen în publicitate ?i
mass-media, punând accentul pe dualitatea dintre masculin ?i feminin. Diferen?ele
dintre genuri pornesc înc? din copil?rie, atunci când cei mici sunt înv??a?i
cum trebuie s? se comporte: “tu s? stai cumin?ic?, e?ti feti??, nu b?ie?oi, iar
feti?ele nu se urc? în copac ?i nu joac? fotbal…”, “tu e?ti b?ie?el, b?ie?ii
nu plâng, e?ti b?rbat…” (Altfem, 2016, p.12) Astfel, copii înva?? cum
,,trebuie” s? se comporte în func?ie de genul lor, ce se a?teapt? de la ei ?i
ce este indicat s? fac? sau nu. Acela?i lucru se poate observa ?i în cazul
reclamelor la juc?rii, feti?ele fiind încurajate s? se joace cu p?pu?i, cu
anim?lu?e de plu?, s? imite rolul mamei, în timp ce b?ie?eii construiesc sau se
joac? cu ma?inile. (Alfem, 2016)

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

Conform studiilor sintetizate de cei de la Altfem, p?rerea majorit??ii
responden?ilor este c? principala responsabilitate a femeilor este aceea de a
se ocupa de gospod?rie ?i de familie, în timp ce b?rba?ii trebuie s? lucreze ?i
s? ofere suport financiar. Femeile sunt asociate mediului casnic, ap?rând cel
mai des în ipostaza mamei ?i a gospodinei. B?rba?ii sunt ,,intelectualii”
familiei, ei lucreaz? ?i aduc banii necesari traiului.

Cu toate c? tematica genului este din ce în ce mai studiat?, exist? pu?ine
studii care pun în leg?tur? genul ?i timpul. Cum afecteaz? normele de gen
timpul fiec?ruia? Cine are mai mult timp liber ?i de ce? Cât timp petrec
b?rba?ii ocupându-se de gospod?rie? Cât timp petrec femeile la lucru? De ce investesc mai mult sau mai pu?in timp în
anumite activit??i? Este imposibil, desigur, s? r?spundem tuturor acestor
întreb?ri într-o singur? lucrare ?i f?r? a culege date empirice pentru a
sus?ine sau combate eventualele ipoteze. Voi analiza, în schimb, cele patru
tipuri de timp identificate de Mike, B et al.(2002) în ,,Time Use Research in
the Social Sciences” prin lentilele genului.

,,Time Use Research in the Social Sciences” este o lucrare realizat? cu
scopul de a scoate în eviden?? tematica timpului, studiind diverse teme, cum ar
fi: diferen?ele de timp în func?ie de diverse culturi, timpul ?i ritualurile
zilnice
sau s?pt?mânale etc.(Mike, B et al.
2002) Dintre toate acestea, de interes pentru lucrarea de fa?? este capitolul
trei: ,,The Time Diary Method”. 

Datele folosite sunt înregistrate din jurnalele de timp ale responden?ilor
colectate începând cu 1965, demonstrând cum se schimb? activit??ile de zi cu zi
din via?a oamenilor. Aceast? metod? permite observarea în detaliu a comportamentelor
zilnice, f?când posibil? studierea la nivel microscopic a vie?ii cotidiene. Mai
mult de atât, responden?ii au completat jurnalele folosind propriile cuvinte, ci
nu coduri sau r?spunsuri predefinite, nuan?ând astfel descrierile ?i oferind
detalii. Exist? de asemenea limite ale acestei metode, fiind imposibil de a
controla modalitatea în care au fost realizate noti?ele sau de a demonstra dac?
au fost completate sau nu cu date reale. (John, P.R în Mike, B. et al  2002)

Dup? colectarea datelor, activit??ile au fost grupate în clase, autorii
incluzând fiecare activitate zilnic? în categorii de timp. Astfel, ac?iunile
zilnice ale indivizilor se împart în cinci categorii: timpul contractat, timpul
dedicat, timpul personal ?i timpul liber. Cea de-a cincea categorie de timp se
refer? la timpul necesar c?l?toriilor pentru a putea desf??ura activit??ile
cuprinse în cele patru categorii principale.

Timpul contractat se refer? la timpul pentru care oamenii sunt pl?ti?i,
petrecut la locul de munc?. În ultimele decenii s-au petrecut numeroase
schimb?ri pe pia?a muncii. Implicarea economic? a femeilor a schimbat rolurile
de gen. Datorit? acestui lucru, sistemul de ,,single-earner” a devenit mai
degrab? excep?ia decât regula. (Starrels, 1994)

 Cu toate acestea, discriminarea
femeilor pe pia?a muncii persist?. Conform studiului realizat în 2011 de Channar
Z. et al (2011), femeile sunt mai discriminate decât b?rba?ii în mediul
organiza?ional privat decât în cel public. Rezultatele au ar?tat c?
discriminarea în func?ie de gen afecteaz? performan?a angaja?ilor, sc?zând
satisfac?ia ?i entuziasmul.

O cercetare interesant?
care surprinde dimensiunea genului în raport cu locul de munc? ?i timpul este realizat?
de Debra Osnowitz (2005). Aceasta a studiat care este percep?ia asupra  femeilor ?i b?rba?ilor care lucreaz? de acas?,
pe pozi?ii care nu le impuneau un program anume. La prima vedere, o astfel de
op?iune pare ideal?, întrucât permite îmbinarea task-urilor domestice cu cele
de la locul de munc?.

Cu toate c? atât
femeile, cât ?i b?rba?ii au astfel de joburi, experien?ele lor difer? ?i
reflect? normele de gen care au fost men?ionate la începutul lucr?rii. B?rba?ii
care lucreaz? de acas? ,,sparg” rolurile de gen, fiind privi?i drept persoane
implicate în treburile casnice care dau dovad? de interes. În cazul femeilor,
acela?i tip de job are un efect invers, men?inând rolurile de gen. Participarea
lor pe pia?a muncii, lucrând de acas?, este umbrit?, nefiind considerate angajate
care particip? activ. Stereotipurile de gen asociate spa?iului domestic ?i
carierei continu? s? fac? din lucrul de acas? un fenonem puternic asociat cu
munca casnic? nepl?tit? depus? de femei.

Trecând la urm?toarea categorie, timpul dedicat se refer? la timpul
petrecut îngrijind gospod?ria ?i petrecut cu familia. (John, P.R în Mike, B. et
al 2002) Conform Institutului Na?ional de Statistic? din România(2013), femeile
acord? timp îngrijirii c?minului ?i familiei mai mult decât b?rba?ii. Acestea
se ocup? de activit??ile necesare între?inerii gospod?riei cum ar fi cur??area
locuin?ei, prepararea mesei ?i îngrijirea copiilor în medie cu dou? ore mai
mult decât b?rba?ii.

 John R.P.(2002) discut? despre
proprietatea timpului ,,zero-sum” adic?,
cu cât timpul acordat unei activit??i cre?te, timpul acordat altora scade.  (John, P.R în Mike, B. et al 2002, p46-57) Aceasta
ar putea fi una dintre cauzele care explic? de ce femeile au mai pu?in timp
liber decât b?rba?ii.

Acela?i lucru este scos în eviden?? ?i de Marjorie E. Starrels (1994) care
discut? în cercetarea sa despre ,,women’s second shift”, adic? despre faptul c? dup? ce femeile
petrec 8 ore la locul de munc? (timpul contractat) apoi petrec câteva ore lucrând
?i acas?, chiar ?i 15 ore pe zi. Putem observa cum normele despre care discutam
la începutul lucr?rii afecteaz? modalitatea în care î?i petrec indivizii
timpul.

Pentru a ilustra caracterul puternic al acestei norme, voi folosi una
dintre defini?iile din Dic?ionarul Explicativ al Limbii Române oferite
termenului de ,,femeie”. Astfel, sensul lingvistic reg?sit în dic?ionar este:
,,FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevast? … 2. femeie de serviciu v. servitoare.” (Femeie, 2002) Femeia
este definit? în raport cu mediul domestic, cu gospod?ria ?i familia, aceasta
fiind una dintre cele mai longegive norme asociate genului feminin.

Timpul personal cuprinde activit??i precum: somnul, servirea mesei,
îngrijirea personal?. (John, P.R în Mike, B. et al 2002) Chiar dac? între
timpul alocat somnului sau servirii mesei nu exist? diferen?e semnificative
între genuri, atunci când vine vorba despre îngrijire lucrurile stau altfel. Majoritatea
femeilor petrec mult timp îngrijindu-se ?i realizându-?i machiajul, aceasta fiind a doua cauz? pentru care
timpul acestora liber este mai scurt. Pe lâng? capacitatea femeilor de a fi
bune mame sau gospodine, acestea sunt constrânse social s? îndeplineasc? înc? o
condi?ie: s? fie frumoase.

În media, în reclamele de la televizor, în c?r?i femeile sunt prezentate
drept frumoase. De exemplu, în ,,Alice în ?ara Manualelor”, Vlad Voicu ?i Ioana
Vasile discut? în capitolul ,,Explor?ri prin lumea manualelor” despre frumuse?e
?i cui îi este atribuit? aceast? calitate. Au fost identificate nou? cazuri în
care femeile erau numite frumoase ?i un singur caz în care un b?rbat era
descris drept frumos. Frumuse?ea apare ca fiind o însu?ire tipic feminin? ?i
necesar?. În singurul caz în care un personaj feminin nu apare descris ca fiind
frumos, ci din contr? ,,Nu era deloc frumu?ic? ?i delicat? Lizuca”, putem
obseva cum descrierea fetei este legat? tot de aspectul s?u fizic. (Voicu ?i
Vasile în Rughini?, Grünberg, Popescu, 2015, p69-71) Astfel, în timpul
personal, majoritatea femeilor investesc în imaginea lor pentru a se conforma
normelor sociale nescrise ata?ate genului lor.

Ultima categorie de
timp, timpul liber, face referire la activit??ile relaxante: urm?rirea
programelor tv, vizitarea prietenilor, odihn?, cititul c?r?ilor, practicarea
hobby-urilor etc. În paginile anterioare am discutat despre motivele pentru
care femeile au mai pu?in timp liber decât b?rba?ii: chiar dac? timpul
contractual este de cele mai multe ori acela?i, timpul dedicat ?i cel personal
difer? drastic. Tim Rathjen (2005) explic? în articolul s?u ,,Do time poor
individuals pay more?” faptul c? indivizii care au mai pu?in timp sunt dispu?i
s? pl?teasc? mai mult pentru anumite produse sau servicii. Cu cât indivizii
lucreaz? mai mult, cu atât au mai pu?in timp liber, iar femeile sunt cele mai
predispuse s? fie afectate, întrucât timpul lor liber este mai mic decât cel al
b?rba?ilor.

            Pentru a putea în?elege pe deplin
aceast? tem? este nevoie s? ?inem cont de alte numeroase aspecte implicate:
vârsta, clasa social?, tipul de societate c?reia apar?in indivizii etc. Lawrence
L. Leshan (1952) aduce în discu?ie modalitatea în care indivizii se raporteaz?
la timp în func?ie de clasa social?. Ipoteza general? a studiului este aceea
conform c?reia indivizii din clasele sociale joase tr?iesc în prezent,
f?cându-?i planuri pe termen scurt, cei din clasa mijlocie î?i fac planuri de
viitor, iar cei din clasa de sus fac referire la imaginea de ansamblu,
considerându-se ca parte a unei genera?ii, raportându-se mai mult la trecut.

Autorul ?ine cont ?i de rela?ia dintre p?rin?i ?i copii, explicând cum
p?rin?ii transmit aceast? modalitate de orientare ?i lor. În clasa de sus
p?rin?ii î?i educ? copii apelând la autoritatea bunicilor, în clasa de mijloc
copii sunt încuraja?i s? mearg? la ?coal? pentru a ob?ine o slujb? bun?, iar în
cea de jos educa?ia se face pe baza sistemului pedeaps?-r?splat?.

Mai mult de atât, în clasa de jos evenimentele au un puternic caracter
impredictibil, întrucât indivizii tr?iesc de pe o zi pe alta, nu doar din punct
de vedere al orient?rii lor, cât ?i din punct de vedere al asigur?rii nevoilor
de baz? (hran? ?i ad?post). Ne?tiind la ce s? se a?tepte ?i fiind permanent în alert?,
indivizii se concentreaz? pe prezent ?i pe nevoile de baz?. Recompensele pe
termen lung devin irelevantem, întrucât viitorul în sine este nesigur, creând
astfel un sentiment de frustrare.

?inând cont de acest aspect ne putem întreba: cum sunt reprezentate cele
patru categorii de timp în func?ie de clasele sociale? În mod cert
stratificarea social? are un impact semnificativ asupra modalit??ii
în care indivizii î?i gestioneaz? activit??ile. Cu siguran?? femeile ?i
b?rba?ii care fac parte din clasa social? inferioar? au foarte pu?in timp
liber, cea mai mare parte din zi fiind ocupat? cu timpul dedicat ?i cel
contractual. În clasa de mijloc, p?rin?ii pun accentul pe educa?ia copiilor,
investind în capitalul social ?i cultural, petrecând probabil foarte mult timp
lucrând pentru a asigura resursele necesare dezvolt?rii. În clasa de sus,
accentul este pus pe p?strarea ?i conservarea tradi?iilor.

            Sintetizând
cele prezentate mai sus, normele asociate fiec?rui gen ac?ioneaz? asupra
indivizilor, exercitând constrângeri pe toate planurile: social, economic ?i ,,temporal”.
Modalitatea în care indivizii î?i organizeaz? activit??ile reflect? inegalit??i
de gen ?i ,,de timp”. B?rba?ii ?i femeile petrec la fel de mult timp
contractual zilnic, cu toate c? studiile au ar?tat c? femeile sunt înc?
discriminate la locul de munc?, iar când lucreaz? de acas? nu sunt luate în
serios fiind asociate cu mediul casnic.

            Diferen?ele
puternice între genuri apar atunci când vine vorba de timpul dedicat ?i timpul
personal. Timpul dedicat ilustreaz? cel mai clar care sunt cele mai puternice
stereotipuri ?i a?tept?ri ata?ate genurilor: în cazul femeilor este statutul de
gospodin? ?i mam?, iar în cazul b?rba?ilor cel de ,,bread-winner”. Femeile
petrec în medie 15 ore pe zi lucrând, incluzând munca casnic? depus? care nu
este valorizat? din punct de vedere economic.

            Timpul
personal puncteaz? a?tept?rile reflectate în societate în leg?tur? cu femeile:
s? fie frumoase. Timpul liber sau mai degrab? cantitatea de timp liber r?mas?
la dispozi?ia indivizilor ilsutreaz? proprietatea timpului despre care discutam
anterior: cu cât timpul petrecut într-o anumit? categorie cre?te, cu atât
timpul r?mas pentru celelalte scade. Mai mult de atât, indivizii cu mai pu?in
timp liber sunt mai predispu?i s? pl?teasc? mai mult pentru anumite produse sau
servicii.

Aceste categorii sunt complementare ?i interconectate, o delimitare strict?
fiind imposibil?. Cuantificarea ?i m?surarea exact? a timpului petrecut de
fiecare gen este dificil de realizat, de exemplu, activit??ile întreprinse de
femei pentru îngrijire (activit??i care fac parte în mod teoretic din timpul
personal) pot deveni hobby-uri ?i nu mai sunt percepute drept sarcini necesare,
ci devin modalit??i de relaxare.

            ?inând
cont de cele prezentate, un punct interesant de plecare pentru posibilele urm?toare
demersuri ?tiin?ifice ar fi studierea percep?iei indivizilor asupra celor patru
categorii de timp ?i rolul pe care aceasta îl joac?. Posibile exemple sunt: Cum
putem îmbina dimensiunile subiective ?i obiective ale timpului? Dac? indivizii
consider? o sarcin? care, în mod teoretic, face parte din timpul dedicat drept
hobby, cum putem încadra atunci activit??ile din fiecare zi? Ce conteaz? mai
mult: task-ul în sine sau percep?ia individului asupra lui? 

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Dora!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out