Site Loader

Dintotdeauna între genuri au existat diferen?e semnificative din numeroasepuncte de vedere. Conform Laurei Grunberg, genul se refer? ,,la calit??ile,gusturile, aptitudinile, a?tept?rile, rolurile, responsabilit??ile asociatefemeilor ?i b?rba?ilor într-o anumit? societate.

” (Grunberg în Vl?sceanu, 2011,p.209) Aceste diferen?e s-auperpetuat de-a lungul timpului, disp?rând sau, din contr?, împ?mântenindu-se. Altfem (2016) discut? despre stereotipurile de gen în publicitate ?imass-media, punând accentul pe dualitatea dintre masculin ?i feminin. Diferen?eledintre genuri pornesc înc? din copil?rie, atunci când cei mici sunt înv??a?icum trebuie s? se comporte: “tu s? stai cumin?ic?, e?ti feti??, nu b?ie?oi, iarfeti?ele nu se urc? în copac ?i nu joac? fotbal…”, “tu e?ti b?ie?el, b?ie?iinu plâng, e?ti b?rbat..

.” (Altfem, 2016, p.12) Astfel, copii înva?? cum,,trebuie” s? se comporte în func?ie de genul lor, ce se a?teapt? de la ei ?ice este indicat s? fac? sau nu. Acela?i lucru se poate observa ?i în cazulreclamelor la juc?rii, feti?ele fiind încurajate s? se joace cu p?pu?i, cuanim?lu?e de plu?, s? imite rolul mamei, în timp ce b?ie?eii construiesc sau sejoac? cu ma?inile.

(Alfem, 2016) Conform studiilor sintetizate de cei de la Altfem, p?rerea majorit??iiresponden?ilor este c? principala responsabilitate a femeilor este aceea de ase ocupa de gospod?rie ?i de familie, în timp ce b?rba?ii trebuie s? lucreze ?is? ofere suport financiar. Femeile sunt asociate mediului casnic, ap?rând celmai des în ipostaza mamei ?i a gospodinei. B?rba?ii sunt ,,intelectualii”familiei, ei lucreaz? ?i aduc banii necesari traiului.Cu toate c? tematica genului este din ce în ce mai studiat?, exist? pu?inestudii care pun în leg?tur? genul ?i timpul. Cum afecteaz? normele de gentimpul fiec?ruia? Cine are mai mult timp liber ?i de ce? Cât timp petrecb?rba?ii ocupându-se de gospod?rie? Cât timp petrec femeile la lucru? De ce investesc mai mult sau mai pu?in timp înanumite activit??i? Este imposibil, desigur, s? r?spundem tuturor acestorîntreb?ri într-o singur? lucrare ?i f?r? a culege date empirice pentru asus?ine sau combate eventualele ipoteze. Voi analiza, în schimb, cele patrutipuri de timp identificate de Mike, B et al.(2002) în ,,Time Use Research inthe Social Sciences” prin lentilele genului. ,,Time Use Research in the Social Sciences” este o lucrare realizat? cuscopul de a scoate în eviden?? tematica timpului, studiind diverse teme, cum arfi: diferen?ele de timp în func?ie de diverse culturi, timpul ?i ritualurilezilnicesau s?pt?mânale etc.

(Mike, B et al.2002) Dintre toate acestea, de interes pentru lucrarea de fa?? este capitolultrei: ,,The Time Diary Method”.  Datele folosite sunt înregistrate din jurnalele de timp ale responden?ilorcolectate începând cu 1965, demonstrând cum se schimb? activit??ile de zi cu zidin via?a oamenilor. Aceast? metod? permite observarea în detaliu a comportamentelorzilnice, f?când posibil? studierea la nivel microscopic a vie?ii cotidiene. Maimult de atât, responden?ii au completat jurnalele folosind propriile cuvinte, cinu coduri sau r?spunsuri predefinite, nuan?ând astfel descrierile ?i oferinddetalii. Exist? de asemenea limite ale acestei metode, fiind imposibil de acontrola modalitatea în care au fost realizate noti?ele sau de a demonstra dac?au fost completate sau nu cu date reale. (John, P.R în Mike, B.

et al  2002)Dup? colectarea datelor, activit??ile au fost grupate în clase, autoriiincluzând fiecare activitate zilnic? în categorii de timp. Astfel, ac?iunilezilnice ale indivizilor se împart în cinci categorii: timpul contractat, timpuldedicat, timpul personal ?i timpul liber. Cea de-a cincea categorie de timp serefer? la timpul necesar c?l?toriilor pentru a putea desf??ura activit??ilecuprinse în cele patru categorii principale.Timpul contractat se refer? la timpul pentru care oamenii sunt pl?ti?i,petrecut la locul de munc?.

În ultimele decenii s-au petrecut numeroaseschimb?ri pe pia?a muncii. Implicarea economic? a femeilor a schimbat rolurilede gen. Datorit? acestui lucru, sistemul de ,,single-earner” a devenit maidegrab? excep?ia decât regula. (Starrels, 1994) Cu toate acestea, discriminareafemeilor pe pia?a muncii persist?.

Conform studiului realizat în 2011 de ChannarZ. et al (2011), femeile sunt mai discriminate decât b?rba?ii în mediulorganiza?ional privat decât în cel public. Rezultatele au ar?tat c?discriminarea în func?ie de gen afecteaz? performan?a angaja?ilor, sc?zândsatisfac?ia ?i entuziasmul.O cercetare interesant?care surprinde dimensiunea genului în raport cu locul de munc? ?i timpul este realizat?de Debra Osnowitz (2005).

Aceasta a studiat care este percep?ia asupra  femeilor ?i b?rba?ilor care lucreaz? de acas?,pe pozi?ii care nu le impuneau un program anume. La prima vedere, o astfel deop?iune pare ideal?, întrucât permite îmbinarea task-urilor domestice cu celede la locul de munc?. Cu toate c? atâtfemeile, cât ?i b?rba?ii au astfel de joburi, experien?ele lor difer? ?ireflect? normele de gen care au fost men?ionate la începutul lucr?rii. B?rba?iicare lucreaz? de acas? ,,sparg” rolurile de gen, fiind privi?i drept persoaneimplicate în treburile casnice care dau dovad? de interes. În cazul femeilor,acela?i tip de job are un efect invers, men?inând rolurile de gen. Participarealor pe pia?a muncii, lucrând de acas?, este umbrit?, nefiind considerate angajatecare particip? activ. Stereotipurile de gen asociate spa?iului domestic ?icarierei continu? s? fac? din lucrul de acas? un fenonem puternic asociat cumunca casnic? nepl?tit? depus? de femei. Trecând la urm?toarea categorie, timpul dedicat se refer? la timpulpetrecut îngrijind gospod?ria ?i petrecut cu familia.

(John, P.R în Mike, B. etal 2002) Conform Institutului Na?ional de Statistic? din România(2013), femeileacord? timp îngrijirii c?minului ?i familiei mai mult decât b?rba?ii.

Acestease ocup? de activit??ile necesare între?inerii gospod?riei cum ar fi cur??arealocuin?ei, prepararea mesei ?i îngrijirea copiilor în medie cu dou? ore maimult decât b?rba?ii. John R.P.(2002) discut? despreproprietatea timpului ,,zero-sum” adic?,cu cât timpul acordat unei activit??i cre?te, timpul acordat altora scade.  (John, P.R în Mike, B.

et al 2002, p46-57) Aceastaar putea fi una dintre cauzele care explic? de ce femeile au mai pu?in timpliber decât b?rba?ii. Acela?i lucru este scos în eviden?? ?i de Marjorie E. Starrels (1994) carediscut? în cercetarea sa despre ,,women’s second shift”, adic? despre faptul c? dup? ce femeilepetrec 8 ore la locul de munc? (timpul contractat) apoi petrec câteva ore lucrând?i acas?, chiar ?i 15 ore pe zi.

Putem observa cum normele despre care discutamla începutul lucr?rii afecteaz? modalitatea în care î?i petrec indiviziitimpul. Pentru a ilustra caracterul puternic al acestei norme, voi folosi unadintre defini?iile din Dic?ionarul Explicativ al Limbii Române oferitetermenului de ,,femeie”. Astfel, sensul lingvistic reg?sit în dic?ionar este:,,FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevast? … 2. femeie de serviciu v. servitoare.

” (Femeie, 2002) Femeiaeste definit? în raport cu mediul domestic, cu gospod?ria ?i familia, aceastafiind una dintre cele mai longegive norme asociate genului feminin.Timpul personal cuprinde activit??i precum: somnul, servirea mesei,îngrijirea personal?. (John, P.R în Mike, B. et al 2002) Chiar dac? întretimpul alocat somnului sau servirii mesei nu exist? diferen?e semnificativeîntre genuri, atunci când vine vorba despre îngrijire lucrurile stau altfel. Majoritateafemeilor petrec mult timp îngrijindu-se ?i realizându-?i machiajul, aceasta fiind a doua cauz? pentru caretimpul acestora liber este mai scurt.

Pe lâng? capacitatea femeilor de a fibune mame sau gospodine, acestea sunt constrânse social s? îndeplineasc? înc? ocondi?ie: s? fie frumoase.În media, în reclamele de la televizor, în c?r?i femeile sunt prezentatedrept frumoase. De exemplu, în ,,Alice în ?ara Manualelor”, Vlad Voicu ?i IoanaVasile discut? în capitolul ,,Explor?ri prin lumea manualelor” despre frumuse?e?i cui îi este atribuit? aceast? calitate.

Au fost identificate nou? cazuri încare femeile erau numite frumoase ?i un singur caz în care un b?rbat eradescris drept frumos. Frumuse?ea apare ca fiind o însu?ire tipic feminin? ?inecesar?. În singurul caz în care un personaj feminin nu apare descris ca fiindfrumos, ci din contr? ,,Nu era deloc frumu?ic? ?i delicat? Lizuca”, putemobseva cum descrierea fetei este legat? tot de aspectul s?u fizic. (Voicu ?iVasile în Rughini?, Grünberg, Popescu, 2015, p69-71) Astfel, în timpulpersonal, majoritatea femeilor investesc în imaginea lor pentru a se conformanormelor sociale nescrise ata?ate genului lor.Ultima categorie detimp, timpul liber, face referire la activit??ile relaxante: urm?rireaprogramelor tv, vizitarea prietenilor, odihn?, cititul c?r?ilor, practicareahobby-urilor etc. În paginile anterioare am discutat despre motivele pentrucare femeile au mai pu?in timp liber decât b?rba?ii: chiar dac? timpulcontractual este de cele mai multe ori acela?i, timpul dedicat ?i cel personaldifer? drastic. Tim Rathjen (2005) explic? în articolul s?u ,,Do time poorindividuals pay more?” faptul c? indivizii care au mai pu?in timp sunt dispu?is? pl?teasc? mai mult pentru anumite produse sau servicii.

Cu cât indiviziilucreaz? mai mult, cu atât au mai pu?in timp liber, iar femeile sunt cele maipredispuse s? fie afectate, întrucât timpul lor liber este mai mic decât cel alb?rba?ilor.             Pentru a putea în?elege pe deplinaceast? tem? este nevoie s? ?inem cont de alte numeroase aspecte implicate:vârsta, clasa social?, tipul de societate c?reia apar?in indivizii etc. LawrenceL. Leshan (1952) aduce în discu?ie modalitatea în care indivizii se raporteaz?la timp în func?ie de clasa social?. Ipoteza general? a studiului este aceeaconform c?reia indivizii din clasele sociale joase tr?iesc în prezent,f?cându-?i planuri pe termen scurt, cei din clasa mijlocie î?i fac planuri deviitor, iar cei din clasa de sus fac referire la imaginea de ansamblu,considerându-se ca parte a unei genera?ii, raportându-se mai mult la trecut. Autorul ?ine cont ?i de rela?ia dintre p?rin?i ?i copii, explicând cump?rin?ii transmit aceast? modalitate de orientare ?i lor. În clasa de susp?rin?ii î?i educ? copii apelând la autoritatea bunicilor, în clasa de mijloccopii sunt încuraja?i s? mearg? la ?coal? pentru a ob?ine o slujb? bun?, iar încea de jos educa?ia se face pe baza sistemului pedeaps?-r?splat?.

Mai mult de atât, în clasa de jos evenimentele au un puternic caracterimpredictibil, întrucât indivizii tr?iesc de pe o zi pe alta, nu doar din punctde vedere al orient?rii lor, cât ?i din punct de vedere al asigur?rii nevoilorde baz? (hran? ?i ad?post). Ne?tiind la ce s? se a?tepte ?i fiind permanent în alert?,indivizii se concentreaz? pe prezent ?i pe nevoile de baz?. Recompensele petermen lung devin irelevantem, întrucât viitorul în sine este nesigur, creândastfel un sentiment de frustrare.?inând cont de acest aspect ne putem întreba: cum sunt reprezentate celepatru categorii de timp în func?ie de clasele sociale? În mod certstratificarea social? are un impact semnificativ asupra modalit??iiîn care indivizii î?i gestioneaz? activit??ile. Cu siguran?? femeile ?ib?rba?ii care fac parte din clasa social? inferioar? au foarte pu?in timpliber, cea mai mare parte din zi fiind ocupat? cu timpul dedicat ?i celcontractual. În clasa de mijloc, p?rin?ii pun accentul pe educa?ia copiilor,investind în capitalul social ?i cultural, petrecând probabil foarte mult timplucrând pentru a asigura resursele necesare dezvolt?rii. În clasa de sus,accentul este pus pe p?strarea ?i conservarea tradi?iilor.

            Sintetizândcele prezentate mai sus, normele asociate fiec?rui gen ac?ioneaz? asupraindivizilor, exercitând constrângeri pe toate planurile: social, economic ?i ,,temporal”.Modalitatea în care indivizii î?i organizeaz? activit??ile reflect? inegalit??ide gen ?i ,,de timp”. B?rba?ii ?i femeile petrec la fel de mult timpcontractual zilnic, cu toate c? studiile au ar?tat c? femeile sunt înc?discriminate la locul de munc?, iar când lucreaz? de acas? nu sunt luate înserios fiind asociate cu mediul casnic.             Diferen?eleputernice între genuri apar atunci când vine vorba de timpul dedicat ?i timpulpersonal.

Timpul dedicat ilustreaz? cel mai clar care sunt cele mai puternicestereotipuri ?i a?tept?ri ata?ate genurilor: în cazul femeilor este statutul degospodin? ?i mam?, iar în cazul b?rba?ilor cel de ,,bread-winner”. Femeilepetrec în medie 15 ore pe zi lucrând, incluzând munca casnic? depus? care nueste valorizat? din punct de vedere economic.             Timpulpersonal puncteaz? a?tept?rile reflectate în societate în leg?tur? cu femeile:s? fie frumoase.

Timpul liber sau mai degrab? cantitatea de timp liber r?mas?la dispozi?ia indivizilor ilsutreaz? proprietatea timpului despre care discutamanterior: cu cât timpul petrecut într-o anumit? categorie cre?te, cu atâttimpul r?mas pentru celelalte scade. Mai mult de atât, indivizii cu mai pu?intimp liber sunt mai predispu?i s? pl?teasc? mai mult pentru anumite produse sauservicii. Aceste categorii sunt complementare ?i interconectate, o delimitare strict?fiind imposibil?. Cuantificarea ?i m?surarea exact? a timpului petrecut defiecare gen este dificil de realizat, de exemplu, activit??ile întreprinse defemei pentru îngrijire (activit??i care fac parte în mod teoretic din timpulpersonal) pot deveni hobby-uri ?i nu mai sunt percepute drept sarcini necesare,ci devin modalit??i de relaxare.             ?inândcont de cele prezentate, un punct interesant de plecare pentru posibilele urm?toaredemersuri ?tiin?ifice ar fi studierea percep?iei indivizilor asupra celor patrucategorii de timp ?i rolul pe care aceasta îl joac?.

Posibile exemple sunt: Cumputem îmbina dimensiunile subiective ?i obiective ale timpului? Dac? indiviziiconsider? o sarcin? care, în mod teoretic, face parte din timpul dedicat drepthobby, cum putem încadra atunci activit??ile din fiecare zi? Ce conteaz? maimult: task-ul în sine sau percep?ia individului asupra lui? 

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Dora!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out